Campioana Ligii I și câștigătoarea Cupei României se întâlnesc azi în meciul care deschide sezonul 2016-2017.
Cluj-Napoca, primul oraş din provincie cu două finale
Istoria Supercupei a început în vara anului 1994, atunci când FC Steaua Bucureşti a câştigat ediţia inaugurală, în dauna Gloriei Bistriţa, după prelungiri, scor 1-0, prin reuşita din minutul 108 a lui Marian Popa. Avea să fie prima din cele 14 finale găzduite de Bucureşti, în timp ce alte trei partide s-au jucat în provincie, la Cluj-Napoca, Piatra-Neamţ şi Constanţa.
Anul 2016, prin programarea meciului pe Cluj Arena, aduce o premieră ca locaţie de disputare a Supercupei. Cluj-Napoca devine primul oraş din provincie care găzduieşte competiţia pe două stadioane diferite.
De cinci ori nu s-a disputat
După ediţia din 1995 a avut loc o pauză de doi ani, deoarece gruparea din Ghencea a câştigat atât campionatul, cât şi Cupa României, astfel că Supercupa nu s-a mai disputat. Situaţia avea să se mai repete de trei ori, în 2000 şi 2004 cu Dinamo în rolul echipei care a reuşit eventul şi apoi în 2008, cu CFR Cluj în aceeaşi postură. Din 2009, Federaţia Română de Fotbal a schimbat regulamentul, astfel că, în anii când o echipă reuşeşte eventul, aceasta se va duela în Supercupă cu vicecampioana.
2015, anul în care vicecampioana a cucerit Supercupa
Noua regulă s-a aplicat de două ori până acum, în 2010 şi în 2015, când vicecampioanele Unirea Urziceni şi ASA 2013 Târgu Mureş au jucat cu CFR Cluj, respectiv FC Steaua Bucureşti, grupări care au câştigat atunci campionatul şi Cupa.
Ediţia de anul trecut a Supercupei a consemnat o premieră a competiţiei, gruparea mureşeană fiind prima vicecampioană care câştigă trofeul fără a fi câştigat Cupa României. Sub conducerea lui Dan Petrescu, ASA a învins pe FC Steaua Bucureşti cu 1-0, prin golul reuşit de Mircea Axente.
2016, prima Supercupă fără prelungiri
O nouă schimbare de regulament va intra în vigoare cu prilejul partidei dintre CFR Cluj şi AFC Astra, în caz de egalitate la finalul timpului regulamentar de joc urmând a se trece direct la lovituri de departajare. În istoria competiţiei, de şapte ori nu au fost de ajuns 90 de minute pentru stabilirea câştigătoarei.
De două ori a fost nevoie doar de prelungiri, în 1994 şi 2003, atunci când FC Steaua Bucureşti şi Rapid au învins cu 1-0 pe Gloria Bistriţa, respectiv Dinamo. De alte cinci ori s-a ajuns la lovituri de departajare, în patru dintre meciuri fiind implicate finalistele din acest an, CFR Cluj şi Astra. Clujenii au câştigat de două ori (2009 şi 2010), de fiecare dată contra Unirii Urziceni şi au pierdut în faţa celor de la Dinamo (2012), în timp ce Astra a învins-o pe FC Steaua Bucureşti (2014).
Al cincilea meci decis la penalty-uri a fost cel din 2007, când Rapid a învins pe Dinamo, fiind singura Supercupă în care ambele echipe au executat câte şase lovituri de departajare.
CÂŞTIGĂTOARELE SUPERCUPEI
FC Steaua Bucureşti 1994, 1995, 1998, 2001, 2006, 2013
Rapid Bucureşti 1999, 2002, 2003, 2007
Dinamo Bucureşti 2005, 2012
CFR Cluj 2009, 2010
ASA 2013 Târgu Mureş 2015
AFC Astra 2014
FC Oțelul 2011
CIFRELE SUPERCUPEI
– 2 trofee a câştigat CFR Cluj, fiind echipa din provincie cu cele mai multe victorii
– 3 au fost echipele care au câştigat la singura participare de până acum: ASA 2013 Tg. Mureş, AFC Astra şi FC Oţelul
– 10 au fost partidele în care ambii antrenori au fost români, în celelalte fiind cel puţin un străin pe bancă
– 11 finale a disputat FC Steaua Bucureşti, câştigând şase dintre ele
– 4 echipe din provincie au câştigat Supercupa: CFR Cluj, Oţelul, AFC Astra şi ASA 2013 Tg. Mureş
– 3 echipe din provincie au jucat în finală, fără a câştiga vreodată: Gloria Bistriţa, Petrolul şi Unirea Urziceni, ultimele două chiar de două ori