Jumătate dintre elevi au scutire la orele de educație fizică. Obezitatea, o consecință inevitabilă

Toată lumea este de acord cu faptul că sportul înseamnă sănătate. Dincolo de acest adevăr banal,  sportul înseamnă mult mai mult în special pentru cei tineri. Studii recente au demonstrat că sportul joacă un rol important în dezvoltarea copiilor noştri prin: îmbunătăţirea performanţelor școlare, creşterea încrederii de sine şi scăderea problemelor comportamentale.

Sportul construieşte caractere şi dezvoltă tineri curajoşi, încrezători, sociabili, disciplinaţi, tineri care învaţă să câştige, dar şi să piardă cu demnitate şi fair-play. Cu toate acestea, în ultimii ani, românii se implică din ce în ce mai puţin în activităţi sportive, indiferent de natura acestora. Aceeaşi atitudine o au din păcate si copiii, principala cauză fiind lipsa orelor de educaţie fizică desfăşurate la şcoală. În şcolile din România, orele de sport sunt sub media ţărilor din Uniunea Europeană.

“Este foarte important ca sportul să se facă de la vârstele mici, de la copii, indiferent că vorbim de sportul de masă sau de sportul de performanță. Este bine să îl practicăm pentru că are o sumedenie de beneficii: în primul rând pentru aspectul fizic, pentru construirea unui corp sănătos, pentru celelate avantaje se știe foarte bine că îmbuntățește foarte mult starea de sănătate, de spirit etc.” a declarat Paula Todoran, atletă CSM Zalău.

În instituțiile școlare din România orele de sport sunt sub media ţărilor din Uniunea Europeană, elevii din clasele I-VII fac două  ore de sport pe săptămână, elevii de clasa a VIII-a au în programa școlară o oră sau două ore de sport pe săptămână (în funcţie de profil), iar elevii din clasele IX-XII au doar o oră de sport pe săptămână. Din păcate la cât se tot schimbă programa școlară nu mai știm exact câte ore de educație fizică sunt pe hârtie:  O oră, două ore,  trei ore….

“La școală elevii din ciclul gimnazial fac două ore de educație fizică pe săptămână.” spune un profesor de gimnaziu.

Pãrinţii, vinovaţii principali?

La ultima evaluare a stării de sănătate a elevilor 25 la sută dintre elevii de până în 10 ani sunt supraponderali. În cazul adolescenţilor, procentul este mai mic cu 5 la sută. Specialiştii spun cã principalii vinovaţi sunt pãrinţii, care, la rândul lor, aruncã vina în curtea producãtorilor de alimente. 

„Nu zic cã nu am şi eu o vină că băiatul e cam grăsuţ, dar şi produsele acestea cu tot felul de prostii şi multe chimicale în ele. Cred că dacă nu s-ar comercializa la tot pasul şi nu le-ar face insistent reclamă ar fi mult mai ușor.”  a spus mama unui copil supraponderal.

Ministerul Sănătății organizează și finanțează programe naționale de
sănătate (Ordinul 377/2017) care se derulează în perioada 2017-2018, cum ar fi Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate, conținând Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate, care are ca și domenii specifice intervenții pentru un stil de viață sănătos și evaluarea stării de sănătate a populației generale. 

Conform OMS, în 2017, prevalența supragreutății la cei peste 18 ani, în România a fost de 57,7%, la ambele sexe. În anul 2014, România a avut o prevalenţă a obezităţii la adult ≤ 22,8%. Copilul supraponderal are mai multe riscuri să fie un adult supraponderal.

Printre statele membre ale UE pentru care sunt disponibile date, cele mai mici ponderi ale obezității în 2014 în rândul populației cu vârsta de 18 ani și peste s-au înregistrat în România (9,4%) și Italia (10,7%), înainte de Olanda (13,3%), Belgia și Suedia (ambele 14,0%). La polul opus al scalei, obezitatea a afectat mai mult de 1 din 4 dintre adulții din Malta (26,0%), și aproximativ 1 din 5, în Letonia (21,3%), Ungaria (21,2%), Estonia (20,4%)

 „Copilul creşte cu ce îi dăm să mănânce şi cu ce îl învățăm. Dacã nu-i dăm mâncare sănătoasă şi nu îi formezi o deprindere corectã, ce pretenţii am putea avea mai târziu? Acesta este rolul nostru de părinţi şi nu cred că trebuie aruncăm vina pe alţii” a menționat mama unui elev de clasa a IV-a.

Statistic, jumătate din elevii din România au o scutire medicală, astfel 47% dintre elevi nu practică nici un fel de activitate sportivă, conform datelor raportate de către Inspectoratele Școlare pe anul școlar 2017-2018. 

 “După părerea mea, cred că ar trebui cel puțin patru ore, ca să nu spun cinci, șase. Consider că în fiecare zi ar trebui să avem 45 de minute de mișcare, gimnastică ori puțină alergare.” a spus Valeria Motogna.

Consecinţele lipsei sportului la copii sunt cât se poate de serioase. Obezitatea a devenit factor de risc în 3 din 4 boli, iar 1 din 2 copii are probleme cu greutatea corporală, numărul acestora crescând cu 18% în ultimii zece ani. Mai mult, 8 şcolari din 100 sunt supraponderali, adică au o greutate cu 20% mai mare faţă de cea normală.

“Prin sport, îți dezvolți fizicul ne ferim de anumite boli care pot apărea, una dintre ele fiind obezitatea, unde stăm destul de rău. Sportul ajută dezvoltarea  copiilor armonioasă, sănătoasă cât si psihică.” a declarat Valeria Motogna antrenoare handbal.

Ca o concluzie, copiii mănâncă mult şi prost, stau prea mult la calculator  telefon şi nu fac mişcare. În aceste condiţii, obezitatea se instaleazã foarte repede, iar de aici la boli cardiace, hepatice ori de altã naturã nu mai este mult. E drept cã sãrãcia îngraşã şi cã nu poţi fi sãnãtos când te hrãneşti cu ce îţi picã în mânã, dar statul ar trebui sã intervinã şi sã suplineascã inclusiv lipsa de educaţie a adulţilor în domeniul nutriţiei. Altfel, ne vom transforma într-o ţarã de obezi!

Dragi parinți, implicați-vă cât puteți, încurajați-i să-și găsească un sport care să le placă și sprijiniți-i să îl practice în mod regulat. E important să fim implicați în rutina lor sportivă pentru a ne asigura că obțin beneficiile pe viață!

Sportul unește oamenii – Cadoria
Sportul înseamnă sanatate