Unul dintre cei mai mari fotbaliști din istoria clubului Dinamo, Ion Nunweiller, care împlinise 79 de ani în ianuarie, a încetat din viață în dimineața zilei de marți, 3 februarie.
Ion Nunweiller s-a născut la Piatra Neamț, în ziua de 9 ianuarie 1936, iar în 1951 a fost legitimat de Dinamo București. A debutat în Liga 1 în meciul câștigat de bucureșteni în fața celor de la Dinamo Bacău cu 2-1, pe 12 august 1956. A activat la Dinamo, cu două scurte perioade de întrerupere, până în anul 1972. Grație devotamentului dus până la sacrificiu al lui și al fraților săi, și ei fotbaliști la Dinamo, au primit porecla de „câinii roșii”, rămânând până astăzi drept cel mai important simbol al fotbalului dinamovist.
Ion Nunweiller a jucat 279 de meciuri în Liga 1, toate pentru Dinamo, marcând 19 goluri. A fost un fundaș central eminent, câștigând 5 titluri de campion (1962, 1963, 1964, 1965, 1971) și trei Cupe ale României (1959, 1964, 1968). Ca antrenor la Dinamo a câștigat două titluri, în 1973 și 1977.
Pentru echipa națională a strâns 26 de jocuri, debutând pe 26 octombrie 1958, într-un meci România – Ungaria 1-2, pe vremea când „tricolorii” erau antrenați de Augustin Botescu.
Marele jucător dinamovist a bifat 21 de meciuri și trei goluri și în cupele europene, celebră fiind reușita sa de pe stadionul „Santiago Bernabeu”, din 18 decembrie 1963, într-un legendar Real Madrid – Dinamo 5-3.