La Amsterdam, Jocurile s-au numit pentru prima data in istorie “Jocurile Olimpice de vara”. A fost initiat ceremonialul aprinderii Flacarii Olimpice, iar parada natiunilor a inceput cu delegatia Greciei (leaganul Jocurilor Olimpice) si s-a incheiat cu tara organizatoare.
Cifre Olimpice
[themeum_alert close=”no” type=”success” title=””]
- 17 mai august 1928
- 46 de tari participante
- 2971 de sportivi participanti : 2684 barbati, 290 femei
- 15 sporturi incluse in programul olimpic
- 109 de probe; 95masculine, 14 feminine
- 327 de medalii inmanate: 286 barbatilor, 41 femeilor
- 110 de medalii de aur inmanate: 96 barbatilor, 14 femeilor
- 108 de medalii de argint inmanate: 94 barbatilor, 14 femeilor
- 109 de medalii de bronz inmanate: 96 barbatilor, 13 femeilor
- 35 de tari au obtinut puncte
- 33 de tari au obtinut medalii
- 28 tari au obtinut medalii de aur
România
- 26 de sportivi participanti: 24 barbati, 2 femei
- S-a participat la 2 sporturi si 19 probe: 17 masculine, 2 feminine
- Nu s-a obtinut nici o medalie
[/themeum_alert]
O dată cu această editie, C.I.O. a luat măsuri hotarite privind buna organizare a Jocurilor Olimpice. S-a redus durata competitiilor sportive la două săptămîni, s-au făcut noi precizări privind participarea concurentilor si s-a operat o reducere în program, mentinindu-se numai 15 ramuri de sport. La rândul lor, organizatorii olandezi, in strădania de a crea cele mai bune conditii materiale, au investit sume importante in amenajarea unui mare complex olimpic, ce avea la mijloc un incăpător stadion, cu o parte a tribunelor acoperite, considerat cel mai modern la vremea aceea. Ovalul culoarelor de atletism a fost înconjurat de o pistă de 500 m pentru cursele cicliste. Prin construirea, de o parte si de alta a stadionului, a bazinului de inot i a sălilor care urmau să găzduiască boxul, luptele si scrima, majoritatea întrecerilor olimpice au fost concentrate pe un spatiu foarte restrins, ceea ce a insemnat un mare pas inainte in organizarea J.O. Forurile sportive olandeze s-au putut mindri si cu cîteva elernente inedite, mentinute apoi pretutindeni unde au poposit J.O. ceremonialul aprinderii flăcării olimpice, purtată, ca si în zilele noastre, prin mai multe tări de către stafete, si admiterea femeilor, alături de bărbati, la întrecerile de atletism si gimnastică.
Pe de altă parte, însă, cu părere de rău, s-a mentionat lipsa unui sat olimpic rigiditatea si aroganta unor functionari ai Comitetului de organizare, ca si tendinta particularilor de a obtine profituri din orice Un nou record a fost stabilit în privinta tărilor participante, al căror număr s-a apropiat de 50. Printre ele, pentru prima dată de la terminarea războiului, Germania, prezentă la aproape toate disciplinele sportive. Inceputul fusese făcut si de România, în 1924. Dar in loc ca prima participare românească să constituie un punct de plecare pentru o activitate organizată si sustinută, pe o durată de mai multi ani, pregătiri izolate, într-o stare generală de confuzie si diletantism, au inceput abia in anul premergător desfăsurării Jocurilor.
In noiembrie 1927, o grupare sportivă din Brasov angajează un antrenor german pentru atletism care, însă, după citeva luni, renuntă si pleacă la Timisoara. In fotbal era un adevărat haos iar C.O.R. se complace intr-o rezervă inexplicabilă si dăunătoare” Eforturile sustinute depuse în primăvara anului 1928 de citiva pasionati ai ciclismului pentru alcătuirea unei echipe olimpice sint zădărnicite, in primul rind, de ciclistii insisi care, cu o pregătire făcută pe apucate, au inregistrat timpi submediocri la selectiile organizate .
Firma Coca-Cola si-a facut prima aparitie la Jocuri si a sponsorizat competitia.
Chiar C.O.R. se intruneste pentru a discuta participarea la Jocurile Olimpice de la Amsterdam abia la 8 aprilie 1928. Intrucat rugby-ul, tenisul si tirul nu mai figurau in programul acestei editii, s-a hotarat ca Romania sa fie reprezentata numai de atleti si scrimeri.
Problema strangerii fondurilor pentru deplasare a fost rezolvata, in cele din urma, prin contributia cluburilor si a sportivilor, prin liste de subscriptie, precum si cu ce a mai ramas din sumele adunate timp de patru ani prin ”Leul Olimpic”(o suprataxa perceputa la manisfestatiile sportive, care, in mare parte, luau o alta destinatie). Cu toate interventiile, sprijunul guvernamental nu s-a facut simtit nici acum.
Ca si la precedentele Jocurile Olimpice, atletii americani au dominat sariturile si aruncarile, iar cei finlandezi alergarile peste 1.500 metri. La debutul femeilor in atletism, reprezentantele Canadei au ocupat cele mai multe locuri fruntase. Atletii romani, dupa o selectie necorespunzatoare, cu o pregatire insuficienta si neadecvata, sositi la Amsterdam in ultimul moment, epuizati dupa o lunga calatorie, nu au putut realiza nici performantele atinse in tara, fiind eliminati in serii si calificari.
Romania nu a obtinut nicio medalie si niciun punct!
La natatie, victoria americanilor (”Tarzanul” Weiss Muller a stralucit si de aceasta data) a fost mai categorica decat in trecut. Daca reprezentantii Australiei nu s-au mai situat in prim planul intrecerilor, au aparut in schimb doua noi echipe de inotatori, bine pregatite, ale Japoniei si Germaniei.
Rezprezentantii Germaniei s-au mai impus la calarie si haltere, Fotbalistii Uruguayeni au ”recidivat’ in castigarea titlului de campion, insa dupa doua jocuri dramatice cu nationala Argentinei, prima terminata la egalitate iar a doua castigata la limita.
Rasturnari spectaculoase de pozitii s-au produs la box, ciclism precum si la intrecerile de gimnastica la care reprezentatilor Elvetiei le au revenit cinci din cele sapte medalii de aur decernate.
Asalturile de scrima au fost castigate de concurenti Italieni, Francezi si Unguri. Dintre scrimerii nostri, Mihai Savu s-a remarcat prin castigarea seriei a opta din care a facut parte si floretistul Roger Ducret, ajungand pana in semifinale.
Date obținute cu sprijinul Bibliotecii Județene Sălaj
[themeum_category category=”jocurile-olimpice” layout=”carousel” title=”Jocurile Olimpice” maxpost=”9″]