Nadia Comaneci „Zeita de la Montreal”

„Zeita de la Montreal”, sau „Perfect Nadia”, sunt doar doua dintre superlativele cu care Nadia Comaneci a intrat in istoria sportului dupa ce, in intrecerea de la paralele inegale din cadrul Jocurilor Olimpice de la Montreal din 1976, a obtinut prima nota de 10 din istoria gimnasticii artistice.

Nadia a inceput gimnastica la varsta de 5 ani, fiind selectionata de antrenorul Marcel Duncan si legitimata la AS Flacara Onesti.

Din 1971 a fost antrenata de Bela si Martha Karolyi, iar la varsta de 11 ani a castigat primul sau titlu de campioana nationala absoluta. Jumatate de an mai tarziu a  concurat la categoria maestre, unde a ocupat locul al treilea.

In 1974 a obtinut primul mare succes peste hotare, castigand locul I la individual compus, in cadrul concursului Cupa Prieteniei de la Gera (Republica Democrata Germana).

A urmat o ascensiune rapida care a culminat cu rezultatele obtinute in 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal – editie a JO care a intrat in istoria sportului drept „Olimpiada Nadia Comaneci”, dupa ce  Nadia a primit sapte note de 10 (primele in istoria concursurilor oficiale de gimnastica!) si a stabilit un „record absolut”: 20 de puncte, la paralele inegale (potrivit codului de punctaj de la acea vreme).

Dupa 1977, Nadia s-a pregatit la Bucuresti, cu antrenorii Iosif Hidi, Gheorghe Condovici, Atanasia Albu (septembrie 1977 – august 1988), Gheorghe Gorgoi, Anca Grigoras (aprilie 1980 – august 1981).

Nadia a cucerit primul titlu mondial la barna pentru gimnastica romaneasca si doua medalii de argint, la sarituri si cu echipa, la CM din 1978, de la Strasbourg.

[pro_ad_display_adzone id=”55284″]

In 1979, la CM de la Forth Worth (SUA), Nadia a facut parte din echipa de gimnastica a Romaniei care a cucerit primul titlu de campioana mondiala pe echipe (389,550 p) din istoria gimnasticii.

A cucerit de trei ori consecutiv titlul de campioana continentala si a intrat definitiv in posesia „Cupei Europei”, fiind prima gimnasta care a reusit aceasta performanta.

In 1975 a cucerit „Trofeul Campioanelor”, la Londra, iar in 1979, la „Cupa Mondiala”, desfasurata la Tokyo, s-a clasat pe primul loc la sol si sarituri, pe locul al doilea la barna si pe locul al treilea, la individual compus. In 1981, la Universiada de la Bucuresti, Nadia a obtinut cinci medalii de aur.

S-a retras din activitatea competitionala in 1984, avand in palmares 25 de medalii castigate la Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale si Campionate Europene, dintre care 16 de aur.

In codul de punctaj al Federatiei Internationale de Gimnastica (FIG), la paralele inegale sunt incluse doua elemente denumite „coborare Comaneci” si „salt Comaneci”.

In noiembrie 1989, Nadia a emigrat in Statele Unite ale Americii, apoi in Canada, dupa care a revenit in SUA si s-a stabilit la Oklahoma. S-a casatorit cu Bart Conner, campion de gimnastica al SUA si campion olimpic.

In 1996 a fost aleasa presedinte de onoare al Federatiei Romane de Gimnastica (FRG). Fundatia americana pentru Sport Feminin (WSF), care anual premaiza femeile cu merite deosebite in sport, i-a acordat „Premiul Flo Hyman” in 1998.

De asemenea, Nadia si performantele sale remarcabile au fost incluse in „Hall of Fame” al gimnasticii mondiale.

In 1975, a fost declarata „Cea mai buna sportiva a Romaniei” (presa romaneasca) si din Balcani (BTA), iar in 1976, „Cea mai buna sportiva din lume” (presa straina).

Dupa JO Montreal a devenit Maestru Emerit al Sportului, dupa care a primit  titlul de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tanara romanca distinsa cu acest titlu. In 1984, Comitetul International Olimpic i-a acordat „Ordinul Olimpic de argint”, pentru meritele deosebite in domeniul sportului si servicii remarcabile aduse cauzei olimpice.  Din partea Comitetului Olimpic Roman a primit „Colanul Olimpic”.

In anul 2000, i s-a conferit Ordinul national „Steaua Romaniei” in grad de comandor. sursa Cosr