Simona Pop a castigat, in acest weekend, pe 6 iunie 2015, cea mai importantă medalie din cariera sa de scrimeră. Sportiva de la CSA Steaua a câștigat prima sa medalie la seniori într-o competiție de prim rang: bronz în proba de spadă seniori feminin individual, la Campionatul European de la Montreux (Elveția).
La mai puțin de 48 de ore de la acest superb success, Simona a răspuns la câteva întrebări pentru site-ul oficial al Federației Române de Scrimă.foto frscrima
[themeum_alert close=”no” type=”info” title=””]
Cu ce gând ai plecat la această competiție?
La plecarea spre Montreux mă gândeam că este foarte important să cucerim o medalie la echipe, ceea ce în continuare este scopul nostru principal, iar la individual vroiam să fiu măcar în primele 16. Dar uite că a ieșit mai bine.
Când ai crezut cu adevărat că e posibil să cuceresti o medalie la Montreux?
Toată ziua m-am simțit destul de bine, eram foarte stăpână pe mine și scrima mergea bine. Speram că pot cuceri o medalie, dar cumva nu credeam cu adevărat. Doar când am ajuns pe podium mi-am dat seama ce s-a întâmplat cu adevărat.
Care a fost cel mai dificil moment al concursului de sâmbătă?
Am avut un asalt foarte greu în 16, cu sportiva din Suedia, Emma Samuelsson. Mi-a fost puțin teamă de asaltul acela, dar a ieșit bine. Dificl a fost și meciul pentru intrare în finală, pe care imi doream enorm să-l câștig. Totuși, simțeam ca nu prea am soluții contra trăgătoarei din Italia, Rossella Fiamingo, deși am început bine asaltul.
Ce ai simțit la finalul meciului din 8, care a consfințit practic cucerirea medaliei?
După ce am dat ultima tușă pentru intrarea în semifinale nu știam ce să fac de bucurie. Îmi venea să strâng în brațe chiar și arbitrii. Am dat repede mâna cu adversara și cu arbitrii și am alergat la capătul planșei să mă îmbrățiseze Adi (n.r. – soțul Simonei).
Ce sentimente te-au încercat pe podium?
Pe podium eram un copil fericit. Era aceeași senzație ca și în copilărie, când te bucuri mult de ceva și nici nu știi cum să te manifești. Sunt foarte fericită pentru această medalie, dar ea este ca un bonus extra. Scopul nostru principal este calificarea echipei la Jocurile Olimpice din 2016 și cucerirea unei medalii acolo, la Rio.
Cui dedici acest succes?
Cui îi dedic succesul? Nu prea îmi plac întrebările astea pentru că sunt atât de mulți oameni care sunt alături de mine în momentele dificile, dar și în cele de bucurie. Nu mi s-ar părea corect să îi numesc pe unii, iar pe alții să îi omit. Așa că le dedic această medalie tuturor celor care sunt alături de mine și le mulțumesc pentru sprijin. Dar, în primul rând această medalie este pentru mama mea, care a crezut în mine tot timpul. Pot să declar cu mâna pe inimă că mamele chiar sunt niște ființe extraordinare.
[/themeum_alert]