Jocurile Olimpice de iarnă prima ediție, Chamonix 1924

 Datorită obiecțiilor și rezervelor manifestate de câțiva conducători ai mișcării olimpice din vremea aceea Jocurile olimpice de iarnă și-au făcut debutul în condiții grele și sub un nume fals: „Săptămâna Internațională a sporturilor de iarnă”. Acesta a fost motivul pentru care francezul Gaston Vidal, subsecretar de stat, deschizând jocurile de la Chamonix, a evitat expresia „Jocurile olimpice de iarnă”, fiind nevoit să folosească următoarea formulă de compromis: „Proclam deschiderea întrecerilor la sporturile de iarnă de la Chmonix, organizate cu ocazia celei de-a opta olimpiade a erei moderne, sub înaltul patronaj al Comitetului Internațional olimpic”. 
Se cuvine a reamintit câteva situații mai deosebite de la aceste jocuri. Norvegianul Thorleif Haug” Regele schiorilor olimpici ” A impresionat nu atât prin câștigarea patru medalii, cat mai ales prin maniera detașată în care șa întrecut adversarii. În probele de patinaj viteză s-a remarcat Clas Thunberg (Finlanda), supranumit „Normi pe gheață „. Întrecerile de Bob 4/5 persoane, la care diferența între Bob-uri era pe atunci de secunde întregi, au revenit chiar la prima ediție coborâtorilor elvețieni. Canada, patria hocheiului, a câștigat turneul.
 
Dorința de a participa la jocuri s-a făcut simțită și în România, atât în rândurile sportivilor, cat și printre conducătorii unor organizații sportive. Bunele lor intenții sau lovit de nepăsarea sau chiar ostilitatea Oficialităților, ceea ce a dus la absența țării noastre de la aceste întrecere olimpice.
 
Sub titlul ” Iorgul Arsenie” din R.Vâlcea face un apel pentru participare unei echipe române particulare, in ziarul ” Ecoul sportiv ” din 30 decembrie 1923. Până la urmă, doi sportiv românii, iorgu Arsenie și Tita Rădulescu s-au deplasat la Chamonix. Și au participat la concursurile pre olimpice, cucerind chiar trei cupe. Ei nu au putut lua startul în concursul olimpic propriu-zis, întrucât pentru aceasta trebuiau să fie minimum patru concurenți din aceeași țară. 
 
În ciuda acestui eșec, speranțele sportivilor români aveau să reușească peste câțiva ani, odată cu apropierea ediției a doua a jocurilor olimpice de iarnă.

Informații Olimpice

[themeum_alert close=”no” type=”success” title=””]

  • 25 ianuarie – 4 februarie 1924
  • 16 de tari participante
  • 294 de sportivi participanti : 281 barbati, 13 femei
  • 4 sporturi incluse in programul olimpic
  • 14 de probe; 12 masculine, 1 feminine, 1 mixta
  • 14 de medalii inmanate: 38 barbatilor, 5 femeilor
  • 15 de medalii de aur inmanate: 12 barbatilor, 2 femeilor
  • 126 de medalii de argint inmanate: 12 barbatilor, 2 femeilor
  • 126 de medalii de bronz inmanate: 13 barbatilor, 2 femeilor
  • 12 de tari au obtinut puncte
  • 10 de tari au obtinut medalii
  • 7 tari au obtinut medalii de aur

[/themeum_alert]

Date obținute cu sprijinul Bibliotecii Județene Sălaj
[themeum_category category=”handbal” layout=”carousel” title=”citeste si” maxpost=”9″]
 
 

Citește si...

31 de ani de când Explorări devenea prima campioană națională din provincie

Oana B

La mulți ani, Gheorghe HAGI!

Redacția

Topul echipelor care au câștigat de cele mai multe ori Cupa României

Oana B

Ivan Patzaichin, cel mai mare canoist român!

Redacția

Finalele Cupei României la fotbal

Oana B

102 de ani de la primul meci de handbal din România

C. Sabău

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More