A fost ultima editie a Jocurilor Olimpice care s-a desfasurat sub presedintia baronului Pierre de Coubertin.Parisului i s-a intcredintat, invingand opozitii si rezerve, organizarea pentru a doua oara J.O. Se pare ca prestigiul si influenta lui Pierre de Coubertin, care un an mai tarziu urma sa se retraga din functia de presedinte al C.I.O., au fost hotaratoare in readucerea Jocurilor pe pamantul patriei sale. Dar temerile exprimate cu prilejul acestei desemnari s-au dovedit indreptatite: oficialitatile franceze au alaturat Jocurilor si alte manifestari sau serbari, ceea ce a dus, printre altele, la diluarea programului olimpic pe durata a aproape trei luni de zile.
România a cucerit o medalie
Gazduirea participantilor s-a facut , pentru prima data intr-un asezamant special un ,, sat olimpic”, amenajat in apropierea renovatului stadion Colombes, pregatit pentru desfasurarea festivitatilor si a intrecerilor de atletism, rugby si fotbal.
La aceste Jocuri au luat parte in cele din urma si 51 de sportivi romani. Spunem in cele din urma, deoarece in conditiile dezinteresului si lipsei de sprijin din partea guvernului, ei au putut pleca numai dupa nesfarsite interventii si repetate amanari si cu contributia baneasca a cluburilor sau a sportivilor insisi. Presa vremii abunda in critici si ,,solutii” pentru procurarea fondurilor.
Intrecerile atletice polarizand interesul amatorilor de sport s-au soldat cu numeroase performante record. Cu toate ca echipa S.U.A. numara 110 atleti, multi cu o pregatire superioara, succesul sau nu a fost atat de net cum se preconiza , ei fiind invinsi la cateva probe de mare succes in trecut ( 100m, 400m, 800m). ,, Eroul” atletismului a devenit un finlandez, faimosul Paavo Nurmi ( campion la 1500m si 5000m, curse disputate la interval de o ora, la cros si 3000mpe echipe ca si la cros – individual) iar trei fondistifinlandezi au invins in toate alergarile de la 1500m la maraton. Si au fost destule…
Rezultate foarte bune s-au inregistrat si la natatie. In rastimpul scurs de la precedentele Jocuri, inotul a evoluat enorm; nici unul din vechile recorduri olimpice nu a supravietuit la J.O. de la Paris. John Weissmuller (S.U.A.), primul om care a parcurs inot 100m in mai putin de un minut, s-a impus cu autoritate in trei probe olimpice. Devenit actor de film, el a intruchipat cu succes figura legendarului Tarzan. Inotatorii americani si australieni, mult superiori celorlalti, au urcat la fiecare premiere treptele podiumului olimpic.
La turneele de rugby si fotbal s-au prezentat si echipele romanesti. Rugbystii nostri, plini de entuziasm, insa cu o pregatire insuficienta si dupa o calatorie obositoare, au fost surclasati in primul meci de reprezentativa Frantei. Afectati de rezultat, ei au suferit o infrangere la scor si in al doilea meci, sustinut in compania formatiei S.U.A. , castigatoarea turneului. Participand numai trei echipe, reprezentativei noastre i s-a decernat medalia de bronz. Desi medalia a fost obtinuta in conditiile amintite, nu putem privi decat cu admratie perseverenta acestor sportivi, care numai dupa multe eforturi si sacrificii au reusit sa se deplaseze la Paris si sa se intreaca cu cele mai puternice echipe din lume, croind astfel drum generatiilor viitoare pentru afirmarea deplina a rugbyului romanesc in arena internationala.
Nici participarea echipei de fotbal nu s-a facut fara invingerea unor obstacole. Pentru suplimentarea fondurile banesti, fotbalistii nostri au fost nevoiti sa sustina doua intalniri, in drumul lor spre Franta, cu reprezentativele Cehoslovaciei si Austriei. La eforturile depuse in cele 6 meciuri de selectie, organizate in tara, s-a adaugat oboseala drumului si a confruntarilor de la Bratislava si Viena, ceea ce a diminuat mult capacitatile fizice ale jucatorilor. Daca punem la socoteala si alcatuirea intamplatoare a formatiei, nu este de mirare ca primul meci al echipei noatre in cadrul J.O a coincis cu o infrangere (0-6, cu Olanda), fapt care i-a atras eliminarea din turneu. In legatura cu acest meci, presa franceza a aratat, intre altele, ca olandezii ,,… in general n-au fost deloc mai buni ca romanii”, dar ca acestia, formand o echipa prea tanara, au dovedit o mare imprecizie in fata portii adverse. Turneul, desfasurat cu participarea a 22 de reprezentative, a revenit, in mod nesperat, echipei Uruguayului, urmata de Elvetia, Suedia si Olanda.
Tirul s-a desfasurat la 200 km de Paris, la Chalons-sur-Marne, pe o ceata groasa si persistenta. Reduse ca numar, probele au fost castigate , in majoritatea lor, de tragatorii americani. Sportivii romani, in numar de 5 fara a folosi munitie si arme speciale, ca alti sportivi, au concurat satisfacator. Un rezultat bun au obtinut la intrecerea de arma calibru mare pe echipe, clasandu-se pe locul 13 din 22 de echipe, inaintea mai multor tari cu traditie in acest sport.
Cel din urma turneu olimpic de tenis ,programat in 1924, a coincis cu prima participare a unor tenismani romani. Dintre acestia, numai Gheorghe Lupu, dupa victoria in fata mexicanului Declanto, a reusit sa se califice in turul doi. Obistuiti inca de pe atunci cu turneele internationale,reprezentantii S.U.A. au invins la toate probele.
Se cuvine a aminti si locul 9(din 18 tari) ocupat de 3 sahisti romani la un turneu pe echipe, neinclus in programul oficial al J.O. , denumit ,, Olimpiada de sah”. Cu acest prilej s-au pus bazele Federatiei Internationale de sah(F.I.D.E.)la care a aderat si tara noastra prin delegatul sau Ion H. Gudju.
Referitor la intrecerile desfasurate la celelalte discipline sportive consemnam revenirea floretistilor si spadasinilor francezi pe primul plan, impartirea victoriilor la canotaj intre ambarcatiile Angliei, Elvetiei si S.U.A., aparitia unui stralucit gimnast iugoslav, Leon Stukelj, repetarea victoriilor boxerilor americani si englezi, ale halterofililor francezi si italieni si ale luptatorilor finlandezi, precum si succesele ciclistilor din Franta, Italia si Olanda, tari care vor domina in comtinuare sportul cu pedale.
La prima lor aparitie, in arena olimpica, sportivii romani, sositi la paris cu o pregatire si in conditii pe care si le-au asigurat in buna masura singuri, si-au aparat cu ardoare sansele in majoritatea cazurilor. Stradaniile lor au dus, intre altele, la inscrierea Romaniei pe tabelul de onoare al tarilor care au dobandit puncte si medalii olimpice.
In clasamentul pe medalii Romania a ocupat locul 27.
Informații Olimpice
[themeum_alert close=”no” type=”success” title=””]
- 4 mai- 27 iulie 1924
- 44 de tari participante
- 3075 de sportivi participanti : 2939 barbati, 136 femei
- 18 sporturi incluse in programul olimpic
- 126 de probe; 115 masculine,10 feminine, 1 mixta
- 378 de medalii inmanate: 346,5 barbatilor, 31,5 femeilor
- 126 de medalii de aur inmanate: 115,5 barbatilor, 10,5 femeilor
- 126 de medalii de argint inmanate: 115,5 barbatilor, 10,5 femeilor
- 126 de medalii de bronz inmanate: 115,5 barbatilor, 10,5 femeilor
- 34 de tari au obtinut puncte
- 26 de tari au obtinut medalii
- 19 tari au obtinut medalii de aur
Romania
- 51 de sportivi participanti, numai barbati
- S-a participat la 4 sporturi si 7 probe, numai masculine
- S-au realizat 4 puncte
- S-a obtinut 1 medalie de bronz
- Locul 29 in clasamentul pe puncte
- Locul 27 in clasamentul pe medalii
[/themeum_alert]
Date obținute cu sprijinul Bibliotecii Județene Sălaj
[themeum_category category=”jocurile-olimpice” layout=”carousel” title=”Jocurile Olimpice” maxpost=”9″]