ianuarie 28, 2023
Istoria Sportului

Pierre de Coubertin, părintele Jocurilor Olimpice Moderne

Baronul Pierre de Coubertin, părintele Jocurilor Olimpice Moderne, s-a născut într-o zi de 1 ianuarie 1863.

Fără viziunea lui, umanitatea ar fi fost mai săracă. ⁠Unul dintre marii vizionari ai secolului XX, părintele Jocurilor Olimpice moderne, pedagog şi istoric, Charles Pierre de Fredy, Baron de Coubertin (cunoscut ca Pierre de Coubertin sau Baronul de Coubertin) s-a născut la Paris, în ziua de 1 ianuarie 1863, într-o familie de aristocraţi.

A studiat la Şcoala Liberă de Ştiinţe Politice din Paris, specializându-se în ştiinţa educaţiei, istorie şi drept. La vârsta de 25 de ani, devenise un lider al reformei sistemului francez de educaţie, cerând acordarea unei atenţii sporite disciplinelor sportive în programa şcolară.

A publicat numeroase articole pe teme sportive în diverse reviste de specialitate şi s-a implicat în organizarea şi conducerea unor asociaţii sportive din Franţa. A fost secretar general al Uniunii Societăţilor Franceze pentru Sporturile Atletice. Mare iubitor al sportului cu balonul oval, Pierre de Coubertin a arbitrat prima finală a campionatului francez de rugby, la 20 martie 1892.

După o vizită în Grecia, în 1889, s-a alăturat grupului de susţinători al ideii de renaştere a vechii competiţii antice, Jocurile Olimpice, într-o formă modernă, adecvată timpurilor şi oamenilor din secolul al XX-lea, care se apropia.

În acelaşi an, a organizat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris primul congres din lume dedicat educaţiei fizice şi competiţiilor sportive la nivel universitar.

Cinci ani mai târziu, la 23 iunie 1894, în cadrul unei conferinţe internaţionale organizate la Sorbona, Pierre de Coubertin a propus reluarea Jocurilor Olimpice. Cei 79 de delegaţi prezenţi, alături de cele peste 2.000 de persoane din audienţă au acceptat şi au susţinut ideea sa de a organiza la fiecare patru ani, în diferite ţări, Jocurile Olimpice, care să cuprindă toate formele de exerciţii fizice folosite şi promovate în lumea civilizată.

„Jocurile Olimpice sunt o mare lecţie de filosofie pe care umanitatea şi-o dă sie însăşi. Jocurile Olimpice sunt reflectarea fericirii, a perfecţiunii şi a dragostei”, declara Pierre de Coubertin în discursul său din marele amfiteatru al Sorbonei.

În cadrul aceluiaşi eveniment din iunie 1894, a fost înfiinţat Comitetul Internaţional Olimpic. Preşedinte a fost ales grecul Demetrios Vikelas, iar funcţia de secretar-general i-a revenit lui Pierre de Coubertin. Acest organism avea ca sarcină pregătirea primei ediţii a Jocurilor Olimpice moderne.

Prima ţară care urma să găzduiască, în 1896, prestigioasa competiţie a fost desemnată Grecia, pentru ca, după patru ani, aceasta să se desfăşoare în Franţa.

Atena, capitala Greciei, aleasă în mod simbolic pentru acest eveniment, a găzduit între 6-15 aprilie 1896 primele Jocuri Olimpice moderne. Au fost primele Jocuri Olimpice care s-au desfăşurat după ce împăratul roman Teodosiu I a interzis aceste manifestări sportive în anul 393. În data de 25 martie 1896, ce coincide cu ziua independenţei Greciei, imnul olimpic a fost intonat pentru prima dată.

În 1913, părintele fondator al Jocurilor Olimpice Moderne, Pierre de Coubertin a desenat cercurile olimpice. ⁠ Un an mai târziu, când au fost acceptate la Congresul CIO de la Paris, el a scris că „cele cinci inele reprezintă cele cinci părți ale lumii…” și cele cinci culori ale inelelor plus fundalul alb al drapelului „s-au combinat pentru a produce culorile fiecărei țări.”⁠

Prima ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă avea să se desfăşoare în localitatea franceză Chamonix, în anul 1924.

Pierre de Coubertin a deţinut funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Internaţional între 1896 şi 1925, păstrându-şi până la moarte funcţia de preşedinte de onoare.

În numeroasele sale discursuri, Pierre de Coubertin a declarat că sportul se adresează „fiecărui bărbat, fiecărei femei şi copil”. Deşi văzută, iniţial, cu scepticism, participarea femeilor la Jocurile Olimpice a crescut de şase ori în timpul preşedinţiei lui Pierre de Coubertin. Remarcabilă rămâne şi convingerea sa că nici etnia şi nici naţionalitatea nu trebuie să fie o barieră în calea participării la Jocurile Olimpice. „Jocurile sunt globale. Toţi oamenii au dreptul să ia parte, fără discuţie”.

Mişcarea olimpică s-a dezvoltat constant de-a lungul deceniilor, ajungând să fie astăzi reprezentanta celui mai important eveniment sportiv al lumii şi, mai presus de toate, un simbol al păcii pe mapamond, al prieteniei între oameni şi popoare.

Pierre de Coubertin s-a stins din viaţă în urma unui atac de cord la Geneva, în Elveţia, la data de 2 septembrie 1937. A fost înmormântat la Lausanne, unde se află sediul Comitetului Internaţional Olimpic. Conform dorinţei, inima sa a fost îngropată separat, în Grecia, chiar în mijlocul ruinelor antice ale Olimpiei.

Citește si...

18 decembrie 2005, Naţionala feminină de handbal a României devenea vicecampioană mondială în Rusia

Redacția

92 de ani de la prima ediţie a Cupei Mondiale la fotbal

Redacția

Iolanda Balaș, prima sportivă din România cu două titluri olimpice

Redacția

Iolanda Balaș Söter, 18 iunie 1961, la Varșovia, realizează un nou record mondial la săritura în înălțime

C. Sabău

În urmă cu 45 de ani, Steaua cucerea Cupa Campionilor Europeni la handbal

Redacția

Știința București, câștigătoarea primei ediții a Cupei Campionilor la handbal feminin

Redacția

Leave a Comment

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More